"COPILARIE REGASITA"

Bine ati venit pe site-ul oficial al asociatiei!!

Poezii, ganduri personale...

 

Alege sa nu-ti transformi mintea intr-un cos de gunoi si sa nu-ti lasi creierul la usa, indiferent unde vei merge si cu cine vei fi...Doar asa vei reusi sa-ti pastrezi sufletul curat...

 

                IUBESC  SI  IERT...

Trec clipele grabite, se duc si nu stiu unde,

Raman cu palma-ntinsa si-ncerc sa le adun

si simt cum curge-n mine atata suferinta

 incat ma tem ca ard, ca ma transform in scrum...

Privesc in jur si-s singur...nu-i nimeni sa ma vada,

chiar daca toti roiesc grabiti n jurul meu,

alearga, striga, sunt ocupati, au treaba…

As vrea sa stau de vorba si n-am cu cine, Doamne,

adun cuvinte multe si n-am cui sa le spun,

si viata trece-n graba si clipele –adunate

se risipesc in zare...baloane de sapun...

 

Asa gandeam candva, cand rataceam in lume

Pierdut in jungla-n care am fost abandonat,

traiam oricum, traiam orice, copilul fara nume,

ce in pumnii mici sperante-a adunat…

Prin jertfa Ta cea sfanta,Tu m-ai infiat...

Acum te am pe Tine,si iti multumesc:

Stiu sa ofer iubire celor ce tanjesc.....

 

Simt cum trecutul se transforma-n scrum,

Iar suferinta toata pierduta e in noapte,

Lujeri de lumina mi se nasc in piept

Si Te stiu alaturi cand pasesc pe drum!

Acum nu mai sunt singur, caci te am pe Tine,

Si vreau sa-Ti multumesc : Acum pot sa iert !!!

  ( 13  noiembrie  2009 )

 

 

 

         PENTRU  TOT...

 

Pentru raza care mi-a batut in geam,

Pentru clipa care in treacat m-a privit, 

Pentru ce-am dorit si totusi nu am,

Pentru ce n-am cerut si mi-ai daruit,

Pentru ziua-n care am strigat spre cer,

Pentru fericirea ce-n piept m-a inundat,

Pentru clipele divine care  vin si pier

Pentru  zambet de copil in priviri redat,

Iti multumesc, Isuse, cu toata viata mea

Si strig  multumirea ca m-ai infiat...

Imi esti alaturi cand trec prin clipa grea

Cand nimeni n-are timp de mangaiat...

Pentru tot ce am, pentru tot ce sunt,

Te laud, te slavesc si iti  multumesc

Caci am gasit in suflet, in loc sfant

Graunte de mustar, un dar dumnezeiesc,

Stiu ca alaturi vei fi atat cat traiesc...

Iti multumesc in fiecare clipa, in fiecare ceas

Si demn vreau sa traiesc timpul ce-a ramas

Pana la-ntalnirea cu Tine, Domnul meu

Prieten drag, fiu de Dumnezeu...

  ( 14  noiembrie  2009 )

 

         

 

               STRIGAT  MUT

Nu sta ca sa ma judeci. Sa judeci nu e greu.

Tu vezi exteriorul...nu sufletul meu...

Mai bine-ntinde mana, ajuta-ma cumva

sa ies din cercu-n care m-a prins ispita grea.

Usor este sa judeci, cu degetul s-arati

Mai greu e sa te-apropii, sa risti sa calci prin balti

Sa cauti diamantul cazut in namol cleios,

sa lupti cu-a ta mandrie, sa-ajungi acolo, jos ,

Sa-l speli , sa-l redai vietii, asa cum e : frumos...

Iar diamantul care in namol si patimi zace,

In floare alba, pura, de nufar se preface...

 

Cu ce drept ma judeci? Tu vezi pacatul meu,

Ca nu-l ascund...Tu vezi  doar nepasare…

Nu si durerea-n sufletu-mi ce simte-ncet cum moare …

Pacatul meu sa vede, si-l judecati mereu,

nebanuind o clipa ce trist este si greu

sa lupti de unu’ singur cu tot ce este rau,

avand doar o mangaiere : ca-n lupta asta mare

cand oamenii te lasa, nepasatori si reci,

te poarta pe-a Lui brate, un Tata Dumnezeu

ce a platit cu jertfa pacatul nostru greu...

E singura speranta de care se agata

Un suflet trist, ce-arata o fata de paiata,

Mascand durerea ce-l macina cu greu,

Ca s-a-ndepartat de Domnul...de Tatal Dumnezeu...

 

Candva, in linistea noptii, tu, suflet zbuciumat,

Vei auzi chemarea si-o soapta : Esti iertat!

Din inima-ti pustie un nufar alb  se va-nalta

Spre ceru-albastru...iar ingeri in zbor lin

Vor murmura un cantec de lauda sublim.

Si rosu pur , stropi de sange divin

Vor picura pe albul imaculat al florii

Punand astfel etern sigiliu’ al iertarii...

 

Scaldata in iubire si har, dulce iertare,

inima-ti obosita gasi-va-si  alinare.

Nu renunta , o , suflet zbuciumat,

La dragostea primita, neconditionat!!

Intoarce-te ACASA, nu  mai privi la om,

Ca-n viata ta de-acum il ai pe EL ca  Domn...

 ( 2 noiembrie 2009  D. Simonescu )

 

MI-AI    DAT    TOTUL...

 

Doamne,

mi-ai dat putere sa-mi deschid ochii.

Ajuta-ma sa vad ce e frumos in viata mea,

dar nu ma lasa indiferenta fata de acei

ce de culori si lumina nu se pot bucura…

TU esti cu ei si le luminezi sufletul

Pentru ca noi sa apreciem ceea ce TU

Ne-ai oferit : LUMINA.

Doamne,

mi-ai intarit piciorul sa merg pe calea Ta.

Ajuta-ma s-ajung  acolo unde plang

Cei ce nu pot pasi… si viata li se pare grea!

TU esti cu ei din zori pana-n amurg

Dar nu toti stiu...si lacrimile-si strang

De singuratate si dor de alergare

In timp ce-n mana Ta gasesc eliberare...

Doamne,

mi-ai dat iubirea Ta ca pe-o comoara sfanta,

diamante mii sapate-n inima ca-n stanca...

Ajuta-ma-n raze de lumina sa le prefac

Sa lumineze fete de copii ce plang si tac,

Sa infloreasca inimi ce plang abandonate,

S-aprinda credinta-n suflet celui ce-i pe moarte…

Doamne,

mi-ai dat totul si totusi vin si cer

caci fara Tine, Doamne, ma topesc si pier...

Nu vreau ca viata mea sa o traiesc in van

Caci TU mi-ai oferit-o cu drag si cu un plan...

Imi dai putere-atunci cand toti ma parasesc

Si ma ridici pe brate, o, Tata-al meu ceresc!

TU stii cu de-amanuntul ce-n inima-mi doresc:

Sa traiesc prin TINE , pe altii sa slujesc.

Cu inima-n iubire sa m-ating de pacatos,

sa-l ajut  sa vada-n el tot ce i-ai dat frumos,

sa –l fac sa inteleaga ca nu e de folos

ca viata lui  intreaga s-o irosesca-n van

facand in felul asta  pe placul lui satan..

 

Doamne,

mi-ai dat putere sa-mi deschid ochii:

Cel ce priveste prin ei in fiecare clipa, TU sa fii...

Mi-ai intarit piciorul sa merg pe calea Ta:

Nu e usor, o, Doamne!Tu sa fii far prin lumea asta grea...

Mi-ai dat iubirea Ta si Te-ai jertfit pe cruce

Ca eu in inima s-o port si-n lume s-o pot duce.

Doamne,

mi-ai dat totul si totusi vin si cer

caci fara Tine, Doamne, ma topesc si pier...

Nu vreau ca viata mea sa o traiesc in van

Caci TU mi-ai oferit-o cu drag si cu un plan...

 

( 2 octombrie 2009 )

 

INGERII   MEI

Cu aripi de toamna, ingerii mei

M-acopar de frigul de-afara.

Cu rosu si galben prin frunze de tei

Tineretea-n suflet strecoara...

Ma-ntreb infiorata, ce suflet hain

Poa’ s- arunce in noaptea vietii

Atatea diamante, cu har divin,

ce pot aduce-n inimi elixirul tineretii??

As vrea sa stiu...Intreb si plang...

Intrebarea pluteste prin frunze de stea

Galbena... si rosiatica arama...

Doar ei,lacrimile-mi strang,

 Ingerii ce-mi redau tineretea

 in zilele de toamna...

( 27  septembrie 2009 )

     

 

               NOSTALGIE
Toamna bate-n geam cu mana tremuranda
Si lasa langa prag o frunza muribunda...
M-aplec si o ridic. Si vad in ea  intreaga vara
Plina de lumina, de cantec si speranta...
Incet, cu teama parca, o mangai,sa n-o doara
Si-o strang la piept , de parca i-as da viata.
Cu palmele intinse ridic frunza spre cer
Si toamna o ridica...pluteste in eter...
Privirea mea ramane de bolta agatata
Si-albastrul ma inunda...la fel ca altadata
Cand alergam copil prin iarba de acasa
Iar mama sta in prag…si ma striga la masa…
Te strig copilarie! Nu ma lasa pustie!
Caci farmecul tau si frunza o invie...

( 28 septembrie 2009 )

 

 

                      TOAMNA  VIETII...

Cand toamna vietii vine si se-opreste-n prag

Nu dispera...intinde mana, intampin-o cu drag!

Caci frigul dur si ploaia ce bate-n geam afara

Nu au puteri sa faca sufletul sa-ti doara.

Daca traiesti cu ceea ce-n timp ai adunat:

Iubire, daruire, iertare...tu esti protejat...

La fel ca frunza care acum pluteste lin

Lasand in urma vara, rasfatul ei deplin,

Nostalgica-amintire a zilelor cu soare

Cu tril de pasarele si fosnet prin umbrare.

 

( 29 septembrie 2009 )

 

 

Opreste, om grabit…


Trec oamenii grabiti pe o strada murdara,
Carand concentrati sacosele cu vin.
Tigarile aprinse fumega in colturile guríi,
Si se simte in aer zvarcolirea urii..
Iar vorbele curg de pe buze ca-n gara
Slobode si nude, fara perdea de in…

Cad fulgii de zapada pe-obrazul arzand
Si picurii de apa cu lacrimi infratite
Formeaza siruri lungi de perle stralucind                                     
Ce curg spre nicaieri. Copilarie scurta.
Ciuntita timpuriu de saracie, cearta,
De iresponsabilitate ,de oarba rautate…

Copilul priveste spre cerul ce pare
Ca plange cu el , durerea spaland
Si vagi amintiri de zambet bland
Isi cauta locul in inima si-n gand.
In aer pluteste o simpla-ntrebare
“ De ce m-am nascut eu, oare?”

Cuprins de frig, de foame si de frica,
Rascoleste-n tomberoane,
Chiar sacii grei ridica,
Sperand ca va gasi bomboane,
Sau paine, sau lapte intr.-o sticla…
Nimic ! Doar dureroasa senzatie de foame…

« De ce m-am nascut eu oare ? »
Clipeste, strivind lacrimi amare,
In timp ce trecatorii il privesc cu scarba,
 Negasindu-l vrednic nici macar de-o vorba…
“M-ati intrebat de vreau sa umblu
Prin lumea voastra stramba ?



De ce eu nu am dreptul la copilarie ?
Cand cad nu ma alina nimeni, nu sufla peste rana
Soptind cu drag <<Acolo unde mama
Saruta pruncul cum doar ea stie
Dispar dureri si lacrimi…si-s ingerii o mie…>>
De ce eu sufar si nimeni nu o stie ?


De afla cineva raspunsul, as vrea sa stiu,
Sa nu mai simt durerea in sufletu-mi pustiu.
Dorinta mea e mica : sa fiu privit cu drag,
Sa merg la scoala, iar mama sa ma astepte-n prag.
Sa am un caine mic, sa ma joc cu el
Si daca e posibil, sa am si-un motanel… ‘’

Fulgii albi si desi cad acoperind gunoaie,
Copilul langa zid genunchii isi indoaie.
Ii este frig, si foame…dar nu-i mai este frica:
Ingerii trimisi de mama, pe brate il ridica.
Stia ca se-mplineste o dorinta vie
Plansa-n rugaciunea scrisa pe hartie…


Langa zidul ud, murdar , mucegait,
Un baietel in zdrente, ce pare adormit
Zambeste tainic, cu buze vinetii,
Jucand in hora inocent, cu toti ingerii.
In pumnul strans, pe o hartie mototolita
E scrisa rugaciunea… Dorinta-i e-mplinita…

 
Trec oamenii grabiti pe o strada murdara,
Carand concentrati sacosele cu vin.
Tigari aprinse fumega in colturile guríi,
Si se simte in aer zvarcolirea urii..
Iar vorbele curg de pe buze ca-n gara
Slobode si nude, fara perdea de in…



Opreste, om grabit, din goana ta prin lume,
Priveste-n jur si vezi, durerea n-are nume !
Ea poate zace-n sant sau la volan modern
Si-asteapta doar o sansa. E un adevar etern:
Ca fiecare om are privilegiul ( doar sa vrea )
Sa fie inger pazitor,anonim, cuiva….

 

   De ce , oare, Doamne ?

De ce oare, Doamne,pe acest pamant,
Nu dam libertate Duhului Sfant,
Sa ne umple viata cu dragostea Sa,
si sa-i dam Lui povara noastra grea ?
Invata-ne Tu, Doamne, caci numai Tu stii
Cum s-aratam iubirea fata de copii.
Ne-ai vorbit, o, Doamne,de vaduve, orfani,
Noi ne lasam orbiti de averi si bani.
Si greu ne este, Tata, in viata asta grea,
S-alegem sa traim sfanta voia Ta !
 Zi dupa zi ce trece,stam si privim doar,
Gasind o scuza slaba : ‘Eu n-am acest dar ! "
Crestine,a fost o zi in care ai marturisit
Ca Domnul ,pentru tine, pe cruce a murit,
Ca ti-a spalat pacatul,ti-a luat povara grea,
Si Duhul Lui  traieste, e viu in inima ta.
Inseamna ca n-ai scuze,si ca poti oricand
Sa pui in aplicare al Domnului gand
De a fi lumina in lumea asta grea
Si-a ridica povara celui de-alaturea.
                             ( Simonescu Dana 13 ianuarie 2008 )

               

               AM  GASIT...
Am cautat iubirea: n-am gasit!
Am vrut perfectiunea : am gresit!
Am cautat prieteni : m-au tradat!
Si-am vrut bogatie : am ratat!
Te-am strigat pe Tine : m-ai auzit !
Ti-am plans pe brate Doamne: m-ai ingrijit!
Si am zacut bolnava,cu moartea langa pat
Tu ai venit la mine : m-ai salvat!

Am cautat IUBIREA : si-AM  GASIT
In Domnul ce alaturi de mine-a suferit
Pe genunchi ,o,Doamne, am cazut
Cand am simtit durerea in trupul meu de lut,
Cand am simtit ca  viata se scurge spre pamant
Si-am vazut cum moartea ma chema razand…
Si-n ruga mea cu Tine, faceam legamant
Sa nu ma iei inca ,Doamne,de pe acest pamant
Si-ti voi sluji vesnic !  Caci inima mea
Batea pentru copilul ce langa pat plangea.

 Am cautat IUBIREA : si-AM  GASIT
In DUMNEZEU,ce-n taina m-a zamislit

PUTEREA de-a trai pe acest pamant

Si-aduce la-mplinire planul Sau cel sfant,

De a oferi iubirea ,neconditionat,

Celui ce plange-n noapte, singur, abandonat…

EL mi-a daruit o sansa noua de viata.

Am privit in jur, m-am privit in fata

Si-am simtit iubirea ce-o pot oferi din plin,

In semn de alinare celor ce-adorm cu suspin.

 Am cautat iubirea si am descoperit

Ca ea traieste-n inimi:un dar neasemuit

Ce-asteapta in tacere sa fie oferit…

Priveste cu smerenie in inima-ti ranita

Si vei gasi iubirea de Domnul oferita!

                           ( Simonescu Dana 13 ianuarie 2008 )

                          CLIPA

Ce nume sa dau oare clipei ce-a trecut ?

Caci vreau sa stie lumea ce a pierdut...

Sa-i spun vis? speranta? sau dor nemarginit?

Sau poate strop de viata pierdut in infinit...?

Sa-i spun tristete? sau lacrima de-alean?

 poate sa-i spun simplu :un strop intr-un ocean...

                              (  mai 2008 )

         Zambetul este oglinda gandului...Un gand rau ucide zambetul, un gand prefacut transforma zambetul in rictus, un gand bun transforma zambetul in raza de soare chiar si pentru cei care traiesc in bezna deznadejdii. Asa ca, zambeste! Zambetul tau poate fi unica bucurie pe care o simte un suflet deznadajduit...Zambetul tau poate fi leac chiar si pentru inima ta....Nu-l poti vinde, nu-l poti cumpara...El se ofera... de aici si valoarea sa nemasurabila. Zambetul e triumful asupra unui gand trist care incearca sa te domine...

(Simonescu Dana )

 

            Sufletul meu e incarcat de iubire ca un ciorchine de strugure cu boabe rotunde, netede, umezite de roua,scaldate in razele soarelui de dimineata...In fiecare zi las sa cada cate un "bob" in "palma" unui copil intristat, a unui om insingurat si respins de cei din jur...Sufletul meu se rasfata in mana Domnului, se lasa mangaiat si revigorat, pentru a fi capabil sa dea mai departe dragostea
Lui...Tristea, poverile mele sunt nimicuri pe langa cele ale necajitilor din jurul meu...Privesc in jur si ma rusinez ca am indraznit sa imi intristez sufletul pentru motive ce par nesemnificative fata de ale milioanelor de suflete ce inca nu stiu ce bun este Domnul...si lupta prin propriile lor puteri pentru a face fata provocarilor vietii...
Sufletul meu e liber...flamand dupa smerenie...avid dupa dragostea lui Dumnezeu...dornic sa traiasca dupa voia Lui...ingenuncheat la picioarele Tronului,framantand in maini ,ca un copil, pacatele stiute si nestiute...multumitor pentru iertarea si iubirea primite neconditionat...
Sufletul meu e incarcat de iubire ca un ciorchine de strugure cu boabe
rotunde, netede, umezite de roua,scaldate in razele soarelui de
dimineata...

21 februarie 2009

Nu avem pretentia ca suntem parintii perfecti, dar ne straduim si, ce e mai important, avem un aliat puternic : pe Domnul! Din pacate multa lume nu a inteles de ce i-am luat, s-au intrebat si s-au minunat, poate chiar s-au asteptat la un esec,dar Domnul nu ne lasa. Am convingerea ca aceasta lucrare e dupa voia Lui. Poate ca nimeni nu concepe faptul ca i-am luat in familie bazandu-ne doar pe credinta, fara un plan facut in prealabil, fara calcule de contabilitate...Cand Domnul a inceput sa reverse binecuvantarile, cei din jur au inceput sa-si puna intrebari, refuzand sa vada realitatea : aceea ca Domnul te ajuta sa duci la bun sfarsit ceea ce ai inceput in numele Lui! Slava si gloria si admiratia Lui i se cuvin, nu noua...
De multe ori ma gandesc ca Domnul a facut jertfa suprema pentru noi, oferindu-ne iertarea pacatelor...noi ce facem? ne ocupam de niste copilasi...fara EL nu am fi capabili. EL e cel care ne cerceteaza in clipele in care simtim ca am obosit sau cand faptele copiilor depasesc anumite limite , parca provocandu-ne sa le dovedim inca o data si inca o data ca nu avem intentia sa-i abandonam, ca-i iubim neconditionat, asa cum ne iubeste si EL pe noi...Nu de putine ori am fost cu nervii intinsi ca si corzile viorii, gata sa se rupa...clipe in care imi doream sa renunt, sa spun:
"Gata, sunt doar un om!"
...Dar imediat simteam mangaierea Lui, parca soptindu-mi :
"Iarta-te...mergi mai departe...Da, esti doar un om, dar nu orice fel de om, ci unul pe care EU il port pe brate cand oboseste, unul pe care EU il ridic atunci cand cade, unul pe care il ajut sa daruiasca dragostea Mea celor din jur..."
Stiu ca Domnul isi tine promisiunile, stiu ca EL va continua sa lucreze in vietile copiilor, pentru ca doar EL e cel ce le transforma viata, nu noi...noi oameni obisnuiti, cu calitati si defecte...
Doamne, da-ne putere sa mergem mai departe, iarta-ma daca am gresit cu ceva pana acum si da-ne solutii sa rezolvam problemele ce se ivesc in viata noastra si a copiilor , in asa fel incat sa se vada dragostea Ta neconditionata  revarsata peste noi...Slavit sa fie numele TAU!!!                                             

              


Welcome

Newest Members

elaloredana catanalavineagoe@yahoo.comMihaela Tomus